Mă gândesc cu groază la social media

După ce m-am întors din vacanţă parcă era şi mai rău. Oamenii de pe facebook şi twitter şi tumblr erau şi mai învârtoşaţi. Şi mai încordaţi căutau informaţie, cu gâtul uscat se întindeau prin internet cu mâinile înainte. Nu se mai spălau, nu se mai pieptănau, nu mai ieşeau din casă. Zburdau din site în site ca să umple lumea de twitturi cu speranţa de viaţă de o zi.

Nu mă interesează atâta informaţie. Readerul e invadat de milioane de poze cu fete frumoase, cu rochii, cu bufniţe, cu mărturisiri, cu fotolii, fraze inteligente, adolescenţi şi poze cu natură. Ce pana mea? Toată lumea se chinuie să găsească cât mai multe chestii drăguţe, ca să le republice, ca să le găsească alţii, ca să le republice si ei şi tot aşa. În contextul ăsta, nimic nu mai e drăguţ. Mă uit indiferentă la pozele cu pisici. Dau scroll. E plin de poze cu pisici, care mă lasă rece.

Să fie clar. Una e să pui un post pe un blog şi alta e să împuşti 40 de twitturi pe zi, disperat să arăţi TUTUROR oamenilor pe care îi cunoşti TOT ce ai vazut tu pe internet. RT RT refresh refresh. Cred că am intrat pe facebook de obzeci de ori azi.

Hotărâri de anul nou:
- se intră pe facebook doar când se primeşte un mesaj, se citeşte mesajul şi trei update-uri. Nu se trage cu ochiul mai jos.
- se fixează ca Zile de Twitter lunea, miercurea şi sâmbăta. Orice intrare în restul zilelor se va pedepsi prin aceste trei twitturi "m-am trezit"; "mă spăl pe dinţi" şi "îmi place să mă spăl pe faţă cu şampon de urzică"
- se intră pe reader doar o dată pe zi. Aici n-are sens să institui vreo pedeapsă, că oricum n-o să reuşesc
- nu se dă niciodată, indiferent de circumstanţe, refresh la o pagină care e deja deschisă
- nu se mai dă share la nimic. decât la chestiile care merită să li se dea
- liber la blog.

Să nu zici că nu te-am avertizat.